În 50 de ani, Europa s-a schimbat, la fel ca întreaga lume.
Astazi, mai mult ca niciodata, într-o lume globalizata în evoluTie constanta, Europa trebuie sa faca faTa unor noi provocari. Europa secolului al XXI-lea se confrunta cu o serie de provocari: mondializarea economiei, evoluTia demografica, schimbarile climatice, aprovizionarea cu energie sau noile ameninTari la adresa securitaTii.
Statele membre nu mai sunt în masura sa faca faTa singure tuturor acestor probleme fara frontiere. Pentru a gasi solutii si a raspunde preocuparilor cetaTenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie sa se modernizeze, sa dispuna de instrumente eficiente si coerente, adaptate nu numai la funcTionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci si la transformarile rapide prin care trece lumea de astazi. Prin urmare, regulile convieTuirii, înscrise în tratate, trebuie revizuite.
Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Tinand cont de evolutiile politice, economice si sociale si dorind, în acelasi timp, sa raspunda aspiraTiilor europenilor, sefii de stat si de guvern au decis asupra unor noi reguli referitoare la amploarea si modalitaTile acTiunii viitoare a Uniunii. Astfel, Tratatul de la Lisabona va permite adaptarea instituTiilor europene si a metodelor lor de lucru, precum si consolidarea legitimitaTii democratice a Uniunii si a valorilor sale fundamentale.
Tratatul de la Lisabona este rezultatul negocierilor între statele membre, reunite în cadrul unei conferinTe interguvernamentale, la lucrarile careia au participat Comisia Europeana si Parlamentul European. Înainte de a putea intra în vigoare, acest tratat va trebui sa fie ratificat de fiecare dintre cele 27 de state membre, conform propriilor reguli constituTionale.
Obiectivul pe care si l-au stabilit statele membre este ca Tratatul sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, cu numai cateva luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Concluziile presedintelui- Bruxelles, 14 decembrie 2007:

1. Reuniunea Consiliului European a fost precedata de o prezentare susTinuta de presedintele Parlamentului European, Dl Hans-Gert Pöttering, urmata de un schimb de opinii.
2. Consiliul European a procedat, de asemenea, la un schimb de opinii cu dl Ernest-Antoine Seillière, presedintele BusinessEurope, si dna Maria Helena André, secretar general adjunct al CES, în prezenTa Presedintelui Parlamentului European.
3. Consiliul European saluta acordul obTinut în cadrul CIG din 18 octombrie 2007 si semnarea, ulterior, a Tratatului de la Lisabona, la 13 decembrie, precum si proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale, la 12 decembrie 2007. Consiliul European solicita finalizarea rapida a proceselor de ratificare naTionala pentru ca tratatul sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2009.
4. Consiliul European va monitoriza, dupa caz, stadiul acTiunilor pregatitoare necesare pentru a asigura deplina funcTionare a tratatului din momentul în care acesta va intra în vigoare. Consiliul European subliniaza caracterul exhaustiv al acestui demers si necesitatea ulterioara a crearii unui cadru unic precum si a unor orientari politice la cel mai înalt nivel. Lucrarile la nivel tehnic vor demara la Bruxelles, în ianuarie, pe baza unui program de lucru care va fi prezentat sub autoritatea viitorului presedinte al Consiliului European.
5. În conformitate cu DeclaraTia nr. 5, anexata Actului final al ConferinTei Interguvernamentale, Consiliul European îsi da acordul politic asupra proiectului de decizie privind componenTa Parlamentului European, pe care Parlamentul European a aprobat-o la nivel politic la 11 octombrie 2007, astfel cum a fost revizuita în conformitate cu DeclaraTia nr. 4 anexata Actului final. În consecinTa, formularea considerentelor nr. 2 si nr. 3 ale proiectului de decizie se adopta pentru a reflecta formularea prevazuta în articolul 9 A alineatul (2) din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona iar în tabelul cuprins la articolul 2, numarul corespunzator Italiei va fi „73”. Prezenta decizie se adopta cat mai curand posibil dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în conformitate cu procedura prevazuta în al doilea paragraf al articolului 9 A alineatul (2) din tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona. Consiliul European invita statele membre sa adopte cat mai curand posibil masurile interne necesare, pentru ca, în momentul intrarii în vigoare a prezentei decizii, legislaTia naTionala necesara pentru punerea sa în aplicare sa fie în vigoare, în timp util pentru alegerile parlamentare europene pentru legislatura 2009-2014.
6. Tratatul de la Lisabona asigura Uniunii un cadru instituTional stabil si durabil. Nu preconizam nicio schimbare în viitorul apropiat, astfel încat Uniunea îsi va putea îndrepta mai bine atenTia asupra provocarilor concrete viitoare, inclusiv asupra globalizarii si a schimbarilor climatice, asa cum s-a subliniat cu claritate în cadrul reuniunii informale a sefilor de state sau de guverne de la Lisabona, la 19 octombrie 2007, în conformitate cu comunicarea Comisiei, intitulata „Interesul european: succesul în epoca globalizarii”. În acest context, Consiliul European adopta DeclaraTia privind globalizarea (a se vedea anexa).
7. Consiliul European ia nota de comunicarea Comisiei privind strategia de extindere si susTine concluziile Consiliului Afaceri Generale si RelaTii Externe din 10 decembrie.
Programul Grupului de reflecTie pentru perioada 2020-2030
8. Pentru a sprijini Uniunea sa anticipeze si sa faca faTa mai eficient provocarilor pe termen lung (în perioada 2020-2030), Consiliul European instituie un grup de reflecTie independent. Pornind de la provocarile identificate în DeclaraTia de la Berlin din 25 martie 2007, grupul este invitat sa identifice aspectele si evoluTiile cheie pe care Uniunea ar putea sa le întampine si sa analizeze cum ar putea fi acestea abordate. Aceasta include, printre altele: consolidarea si modernizarea modelului european de succes economic si responsabilitate sociala, sporirea competitivitaTii UE, statul de drept, dezvoltarea durabila ca obiectiv fundamental al Uniunii Europene, stabilitatea mondiala, migraTia, energia si protecTia climei precum si lupta împotriva lipsei de securitate mondiale, a criminalitaTii internaTionale si a terorismului. O atenTie deosebita se va acorda modalitaTilor de îmbunataTire a comunicarii cu cetaTenii si a raspunsului la asteptarile si nevoile acestora.
9. Grupul va delibera în cadrul stabilit prin Tratatul de la Lisabona. Astfel, grupul nu va discuta aspecte instituTionale. Avand în vedere ca grupul de reflecTie a fost creat pe termen lung, acesta nu va analiza nici politicile actuale sau viitorul cadru financiar al Uniunii.
10. Prin activitatea proprie, grupul de reflecTie va trebui sa ia în considerare evoluTiile probabile din Europa si din exterior si sa analizeze modalitaTile de sprijinire pe termen lung a stabilitaTii si prosperitaTii, atat pentru Uniune cat si pentru vecini.
11. Grupul va fi prezidat de dl Felipe González Márquez, secondat de doi vicepresedinTi, dna Vaira Viķe-Freiberga si dl Jorma Ollila si va fi format din cel mult 9 membri selecTionaTi de pe teritoriul Uniunii pe criterii de merit. Presedintele si vicepresedinTii sunt invitaTi sa înainteze o lista de nume pe care Consiliul European o va analiza pe durata presedinTiei franceze.
12. Grupul va dezbate dupa cum va considera de cuviinTa si va fi raspunzator de organizarea propriei activitaTi.
13. Grupul îsi va prezenta raportul în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie 2010.
LIBERTATE, SECURITATE sI JUSTITIE
14. Consiliul European saluta largirea spaTiului Schengen si abolirea controalelor la frontiera interna a noilor state membre care participa la proiectul SISone4ALL, procesul începand la 21 decembrie 2007, în cazul frontierelor terestre si maritime si terminandu-se la 30 martie 2008 în cazul frontierelor aeriene, extinzand astfel, în mod real, libera circulaTie a persoanelor.
15. Consiliul European saluta stabilirea „Zilei Europene împotriva pedepsei cu moartea” la data de 10 octombrie a fiecarui an.
16. Elaborarea unei politici europene cuprinzatoare în domeniul migraTiei complementara politicilor statelor membre ramane prioritatea fundamentala pentru a face faTa provocarilor si a beneficia de oportunitaTile asociate migraTiei, într-o noua epoca a globalizarii. În consecinTa, Consiliul European subliniaza necesitatea unui angajament politic revizuit si ia nota, în acest sens, de comunicarea Comisiei privind o politica comuna referitoare la imigraTie. Consiliul European asteapta cu interes viitoarele propuneri ale Comisiei din 2008.
17. Cooperarea cu Tarile terTe este în continuare esenTiala pentru a gestiona mai bine fluxul migraTiei si pentru a combate imigraTia ilegala. Consiliul European saluta progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Abordarii globale a migraTiei în Africa si bazinul mediteraneean, în special misiunile UE din statele africane si din bazinul mediteraneean precum si progresele cu privire la punerea în aplicare a acestei abordari globale în regiunile estice si sud-estice care se învecineaza cu Uniunea Europeana. Consiliul European asteapta cu interes organizarea celei de-a doua conferinTe ministeriale euro-africane privind migraTia si dezvoltarea, în 2008. Acesta susTine concluziile Consiliului din 10 decembrie 2007 privind parteneriatele pentru mobilitate si migraTia circulara si saluta în aceasta privinTa decizia de a purta un dialog deschis pentru a lansa parteneriate pilot pentru mobilitate cu anumite Tari terTe, cum ar fi Capul Verde si Republica Moldova. Comisia este invitata sa transmita un raport privind progresele înregistrate nu mai tarziu de iunie 2008. Recenta reuniune ministeriala Euro-Med privind migraTia a contribuit la intensificarea cooperarii practice cu partenerii din regiunea mediteraneeana în toate domeniile referitoare la migraTie. Consiliul European saluta adoptarea de catre a doua reuniune la nivel înalt Africa/UE a unei strategii comune de identificare a migraTiei ca o prioritate comuna pentru care ambele parTi vor cauta soluTii comune; planul de acTiune al strategiei comune cuprinde un parteneriat privind migraTia, mobilitatea si ocuparea forTei de munca, cu o serie de masuri concrete care trebuie luate în urmatorii trei ani.
18. Consiliul European susTine concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2007 referitoare la coerenTa politicilor privind migraTia si dezvoltarea si solicita continuarea lucrarilor în acest sector. Consiliul European subliniaza importanTa continuarii dialogului dintre Uniunea Europeana si zona Americii Latine si a Caraibilor.
19. Exista o legatura stransa între migraTie, ocuparea forTei de munca si Strategia de la Lisabona pentru crestere economica si ocuparea forTei de munca. Consiliul European recunoaste ca migraTia poate avea un impact important asupra potenTialului de crestere si asupra ridicarii nivelului de ocupare a forTei de munca, asupra pieTei muncii, capacitaTii de adaptare, productivitaTii, competitivitaTii si finanTelor publice, subliniind ca imigraTia nu substituie reforma structurala. Ar trebui sa se ia în considerare o strategie eficienta în privinTa imigraTiei avand în vedere deficienTa de competenTe si cerinTele pieTei muncii. MigraTia muncii trebuie sa respecte întru totul acquis-ul comunitar, competenTele statelor membre în acest domeniu si principiul preferinTei comunitare pentru cetaTenii UE. Reamintind reuniunea ministrilor de justiTie si interne si a ministrilor muncii si politicilor sociale din 6 decembrie, Consiliul European reafirma ca masurile de promovare a integrarii sunt importante, la fel ca si eforturile de integrare ale imigranTilor.
20. Consiliul European invita Consiliul sa continue lucrarile bazate pe recentele propuneri ale Comisiei cu privire la acceptarea cetaTenilor Tarilor terTe în scopul angajarii de specialisti cu înalta calificare si cu privire la existenTa unei proceduri cu cerere unica si a unui set comun de drepturi pentru muncitorii din Tarile terTe care au resedinTa legala în Uniune.
21. Combaterea imigraTiei ilegale presupune masuri concertate si eficiente, direcTionate asupra muncii fara forme legale si a angajarii ilegale, în special prin aplicarea efectiva a sancTiunilor descurajatoare. Consiliul si Parlamentul European sunt invitaTi sa ajunga la un acord cel mai tarziu pana la finele anului 2008 cu privire la propunerile de sancTiuni aplicate angajatorilor cetaTenilor Tarilor terTe cu sedere ilegala în Uniune. Ar trebui continuate lucrarile care decurg din comunicarea Comisiei privind munca fara forme legale.
22. Gestionarea corespunzatoare a fluxului migraTiei presupune, de asemenea, continuarea activitaTii de consolidare pe viitor a gestionarii integrate a frontierelor externe, inclusiv abordarea presiunilor speciale la care sunt supuse statele membre, respectand în acelasi timp toate obligaTiile internaTionale. În consecinTa, Consiliul European asteapta cu interes viitoarele comunicari ale Comisiei din februarie 2008, privind sistemul de intrare/iesire la frontierele externe, dezvoltarea viitoare a proiectului Frontex si privind Sistemul european de supraveghere a frontierelor.
23. Consiliul European saluta si progresul înregistrat referitor la propunerea de Directiva privind standardele si procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanTilor Tarilor terTe cu sedere ilegala. Consiliul European subliniaza necesitatea unui acord cu privire la standardele comune în domeniul politicilor privind returnarea si încurajeaza Consiliul si Parlamentul European sa continue eforturile de obTinere a unui acord rapid asupra propunerii, Tinand seama, totodata, de situaTia specifica a fiecarui stat. Consiliul European reafirma necesitarea unei politici eficiente de readmisie si returnare.
24. Consiliul European subliniaza necesitatea unor progrese asupra viitorului sistem european comun de azil în vederea realizarii acestuia pana în 2010. În acest sens, Consiliul European invita Comisia sa evalueze punerea în aplicare a primei etape si sa prezinte iniTiativele necesare în 2008.
25. Integrarea este un element esenTial al unei politici europene cuprinzatoare în domeniul migraTiei. Consiliul European reclama o mai buna coordonare între politicile privind migraTia si integrarea. Avand în vedere ca anul 2008 este anul dialogului intercultural, Consiliul European solicita Comisiei si statelor membre sa sublinieze oportunitaTile, beneficiile si provocarile migraTiei într-o Europa pluralista.
26. Consiliul European saluta încheierea acordurilor de facilitare a eliberarii vizelor si de readmisie dintre Uniunea Europeana si statele din Balcanii de Vest (Bosnia si HerTegovina, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Muntenegru, Serbia), Ucraina si Republica Moldova, precum si acordul de facilitare a eliberarii vizelor cu Albania, în conformitate cu procesele si considerentele prevazute în Abordarea comuna. Acordurile de facilitare a eliberarii vizelor ar trebui sa încurajeze aceste state sa puna în aplicare reformele specifice si sa consolideze cooperarea acestora cu UE în domenii cum ar fi consolidarea statului de drept, combaterea criminalitaTii organizate si a migraTiei ilegale si cresterea gradului de securitate a documentelor prin introducerea biometriei.
27. Întarirea cooperarii poliTienesti si judiciare ramane o prioritate. FuncTionarea Eurojust si a Europol trebuie îmbunataTita; în privinTa Europol, în cadrul Consiliului trebuie sa se ajunga la un acord cu privire la decizia de înfiinTare a acestei instituTii pana la sfarsitul lunii iunie 2008 si sa se analizeze periodic situaTia Planului de aplicare. De asemenea, Consiliul European saluta abordarea comuna pentru o decizie-cadru a Consiliului privind protecTia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperarii poliTienesti si judiciare în materie penala. Ar trebui consolidata cooperarea prin recunoasterea reciproca a hotararilor în materie penala.
28. Consiliul European doreste sa se înregistreze progrese rapide în ceea ce priveste Directiva privind protecTia mediului prin dreptul penal.
29. Recentele atentate teroriste din Europa si numeroasele atacuri teroriste de pretutindeni întaresc necesitatea ca Uniunea si statele membre sa ramana angajate sa puna în aplicare Strategia de combatere a terorismului.
30. Consiliul European saluta activitatea importanta desfasurata recent în multe domenii ale strategiei, cum ar fi securitatea explozivilor si a armamentului, cooperarea dintre unitaTile speciale de intervenTie (ATLAS), protecTia infrastructurilor critice, combaterea ameninTarilor biologice, radiologice si a altor ameninTari neconvenTionale precum si dezvoltarea planurilor de coordonare a crizelor la nivelul Uniunii. Consiliul European saluta desemnarea de catre SG/ÎR a dlui Gilles de Kerchove în calitate de coordonator al luptei împotriva terorismului. De asemenea, saluta propunerea coordonatorului luptei împotriva terorismului cu privire la consolidarea punerii în aplicare a Strategiei de combatere a terorismului si solicita luarea de masuri urgente în privinTa acestora.
31. Consiliul European saluta activitatea recenta efectuata în baza Strategiei UE pentru combaterea radicalizarii si a recrutarii în scopuri teroriste în special în ceea ce priveste radicalizarea tineretului si rolul Internetului. Acesta solicita consolidarea strategiei în special prin programe sectoriale la nivelul UE si prin instrumente, atat în cadrul Uniunii, cat si în cooperare cu Tari terTe. În acest sens, Consiliul European ia act de intenTia Comisiei de a înainta o comunicare privind cele mai bune practici de combatere a radicalizarii violente, în cursul anului 2008.
32. Consiliul European saluta adoptarea Deciziei de instituire a unui mecanism comunitar de protecTie civila (reformulata) si invita Consiliul si Comisia sa utilizeze cu eficienTa acest instrument, împreuna cu Instrumentul financiar de protecTie civila, pentru a se pregati sa faca faTa urgenTelor majore viitoare. În acest context, Consiliul European asteapta cu interes viitoarea propunere a Comisiei privind consolidarea capacitaTilor de reacTie ale Uniunii în caz de catastrofe.
33. Consiliul European reafirma necesitatea sporirii accesului la justiTie în Uniunea Europeana, prin proceduri simplificate, mai eficiente si accesibile, saluta rezultatele obTinute în domeniul e-justice si solicita continuarea lucrarilor.
34. Consiliul European saluta acordul politic asupra Directivei privind anumite aspecte ale medierii în materie civila si comerciala, care va permite cetaTenilor si companiilor sa aiba acces la un mecanism alternativ de soluTionare a litigiilor pentru a-si soluTiona eficient litigiile transfrontaliere si asupra Regulamentului privind legea aplicabila obligaTiilor contractuale („Roma I”), care sunt elemente importante ale spaTiului european de justiTie.
35. Consiliul este invitat sa identifice soluTiile pentru Regulamentul privind jurisdicTia si legea aplicabila în materie matrimoniala („Roma III”). De asemenea, este invitat sa ajunga la un acord referitor la Regulamentul privind obligaTiile de întreTinere, avand în vedere acordul recent încheiat cu privire la ConvenTia de la Haga privind recuperarea internaTionala a pensiei alimentare si a altor forme de întreTinere familiala. Consiliul European saluta semnarea noii ConvenTii de la Lugano privind competenTa judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti în materie civila si comerciala si solicita ratificarea prompta a acesteia.
36. Reamintind concluziile Consiliului din 8-9 noiembrie 2007 de combatere a criminalitaTii informatice, Consiliul European subliniaza necesitatea luarii de masuri suplimentare în vederea adoptarii unei politici coerente a Uniunii Europene în acest domeniu. 37. Consiliul European saluta activitatea în curs la nivelul Consiliului si al Comisiei cu privire la protecTia copilului.
CHESTIUNI ECONOMICE, SOCIALE sI DE MEDIU
38. Consiliul European saluta prezentarea Raportului strategic al Comisiei de evaluare a punerii în aplicare a noii Strategii de la Lisabona pentru crestere economica si ocuparea forTei de munca, inclusiv a unui nou set de Orientari integrate si a recomandarilor care sa Tina seama de specificul fiecarei Tari precum si a noului Program comunitar de la Lisabona. Consiliul European solicita continuarea prompta a acTiunilor pentru lansarea urmatorului ciclu în cadrul reuniunii din martie 2008. Consiliul European subliniaza rolul noului Program comunitar de la Lisabona în ceea ce priveste abordarea de tip parteneriat. Programul trebuie sa aduca valoare adaugata la nivel comunitar pentru a îmbunataTi coerenTa reformelor si pentru a maximiza efectele secundare pozitive
39. Strategia de la Lisabona produce rezultate. Cele patru domenii prioritare de reforma identificate în cadrul Consiliului European din primavara anului 2006 sunt în continuare valabile: cunoasterea si inovaTia, mediul de afaceri, ocuparea forTei de munca si energia si schimbarile climatice. Astfel, cu toate ca provocarile în evoluTie trebuie abordate, orientarile integrate nu necesita modificari fundamentale. Principalul obiectiv al noului ciclu al Strategiei de la Lisabona ar trebui sa fie punerea în aplicare a reformei si concretizarea acesteia. DiscuTiile preliminare în cadrul Consiliului au identificat deja necesitatea unor acTiuni corespunzatoare în sectoare cum ar fi cercetarea europeana, mecanismele de inovare, IMM-urile, piaTa unica, concurenTa, modernizarea administraTiei publice, educaTia si competenTele, flexicuritatea, masurile de stimulare a participarii la piaTa muncii, incluziunea sociala, coeziunea teritoriala, energia, schimbarile climatice, vizibilitatea dimensiunii sociale, durabilitatea si calitatea finanTelor publice. Acest efort ar trebui depus la nivel naTional, comunitar si extern.
40. Ar trebui acordat un rol mai important regiunilor în asigurarea cresterii economice si a ocuparii forTei de munca, asa cum a fost recunoscut în noua generaTie de programe din cadrul politicii de coeziune, pentru perioada 2007-2013. Instrumentele oferite de Strategia de la Lisabona ar trebui utilizate la maxim prin consolidarea coordonarii orizontale existente, prin elaborarea unor strategii de comunicare personalizate si prin implicarea tuturor parTilor interesate.
41. Promovarea triunghiului cunoasterii (educaTie - cercetare - inovare) deTine un rol important pentru viitorul Europei si pentru dezvoltarea economiilor bazate pe cunoastere. În consecinTa, Consiliul European saluta înfiinTarea Institutului European de InovaTie si Tehnologie si crearea primelor iniTiative tehnologice comune, ca parteneriate public-privat inovatoare în domenii strategice. Consiliul European face apel la statele membre sa se implice mai activ în punerea în aplicare a unor infrastructuri paneuropene de cercetare.
42. Trebuie sporite resursele umane în domeniul stiinTei si tehnologiei în Europa si trebuie sa creasca gradul de atractivitate al Europei pentru oamenii de stiinTa cu înalta calificare. Consiliul European susTine concluziile convenite de catre Consiliu în noiembrie 2007 privind viitorul stiinTei si al tehnologiei în Europa si privind modernizarea universitaTilor. Reamintind strategia de inovare extinsa adoptata în 2006, Consiliul European subliniaza importanTa iniTiativelor Comisiei privind achiziTiile publice si inovarea în domeniul serviciilor si invita Comisia sa lanseze si celelalte iniTiative preconizate în aceste domenii. Punerea la dispoziTia tuturor cetaTenilor a posibilitaTilor de învaTare continua, pe langa dimensiunea sa sociala, are o importanTa deosebita pentru sporirea locurilor de munca si îmbunataTirea calitaTii acestora. În acest sens, statele membre si Comisia ar trebui sa considere o prioritate punerea în aplicare a programului de lucru „EducaTie si formare”, a Cadrului european al calificarilor precum si a iniTiativei „Noi competenTe pentru noi locuri de munca” si promovarea unei mai mari mobilitaTi.
43. Consiliul European confirma decizia integrata a Consiliului privind politicile de finanTare, guvernare si achiziTii pentru programele europene de navigaTie prin satelit EGNOS si Galileo. Acest proiect cheie pentru UE va furniza o infrastructura globala de navigaTie prin satelit pana în anul 2013, îmbunataTind eficienTa economica, asigurand locuri de munca de înalta calificare si noi oportunitaTi pentru servicii si aplicaTii avansate în întreaga Uniune Europeana.
44. Consiliul European susTine Agenda europeana pentru cultura, care constituie o etapa importanta în consolidarea coerenTei si vizibilitaTii acTiunilor UE în acest domeniu, maximizand în acelasi timp potenTialul sectoarelor culturii si creaTiei în special în ceea ce priveste IMM-urile, contribuind astfel la obiectivele Agendei de la Lisabona.
45. PiaTa unica a avut un succes de necontestat si ramane o condiTie necesara pentru crestere si prosperitate în Uniune. Reamintind concluziile Consiliului Competitivitate din 22-23 noiembrie 2007, Consiliul European subliniaza ca o abordare integrata a competitivitaTii la nivel european ar trebui sa fie stimulata de o politica industriala durabila, conjugata cu inovarea si crearea de competenTe, dezvoltandu-si propria dimensiune externa pentru a asigura condiTii de concurenTa echitabile. Trebuie sa se depuna mai multe eforturi pentru a se realiza potenTialul maxim al Uniunii largite, inter alia, prin atacarea barierelor ramase si prin acordarea posibilitaTii consumatorilor si IMM-urilor de a beneficia pe deplin de oportunitaTile pieTei unice. Pentru a promova competitivitatea la nivel european într-o lume globalizata, piaTa unica trebuie sa continue procesul de deschidere. Consiliul European saluta recenta prezentare de catre Comisie a revizuirii pieTei unice, însoTita de Comunicarea privind serviciile de interes general, inclusiv serviciile sociale de interes general, si invita Consiliul sa examineze iniTiativele cuprinse în revizuire pentru a putea sa convina asupra unor concluzii privind prioritaTile de continuare a acTiunii în cadrul reuniunii sale din primavara anului 2008.
46. Consiliul European subliniaza rolul esenTial jucat de turism în generarea de crestere economica si ocupare a forTei de munca în UE si face apel la Comisie, statele membre, mediul industrial si la alte parTi interesate sa-si combine forTele pentru punerea rapida în aplicare a recent adoptatei Agende pentru turism durabil si competitiv în Europa.
47. CondiTiile cadru pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, trebuie sa continue sa se îmbunataTeasca. Consiliul European saluta intenTia Comisiei de a prezenta o comunicare privind „Legea europeana a întreprinderilor mici” în 2008, pentru a valorifica pe deplin potenTialul IMM-urilor. Referitor la Programul pentru o mai buna legiferare, Consiliul European saluta progresul înregistrat în vederea realizarii obiectivului comun de reducere a sarcinii administrative cu 25% pana în 2012, prevazute în legislaTia UE, îndemnand acele state membre, care nu s-au conformat înca, sa stabileasca Tinte naTionale comparabile pana în 2008, luand în considerare diferitele puncte de plecare si tradiTii precum si importanTa acestui exerciTiu pentru IMM-uri. Modernizarea administraTiei publice este esenTiala pentru îmbunataTirea eficienTei si a eficacitaTii finanTelor publice. În concluzie, reformele în acest domeniu ar trebui sa fie supuse unor analize si schimburi periodice de bune practici, în special în contextul programelor naTionale de reforma din cadrul Strategiei de la Lisabona. În acest context, ar trebui explorat potenTialul iniTiativelor e-Government, în conformitate cu acTiunile bazate pe cele patru politici, prezentate în DeclaraTia Ministeriala (Lisabona, septembrie 2007).
48. Consiliul European, în lumina evoluTiilor recente pe pieTele financiare, subliniaza soliditatea principiilor macroeconomice în UE si faptul ca se preconizeaza o crestere economica susTinuta. Este însa esenTial sa se continue monitorizarea pieTelor financiare si a economiei, deoarece exista în continuare incertitudini. Consiliul subliniaza importanTa temelor identificate în programul de lucru adoptat de Consiliu la 9 octombrie 2007 menit, împreuna cu partenerii internaTionali ai UE, sa sporeasca transparenTa pentru investitori, pieTe si autoritaTile de reglementare, sa îmbunataTeasca standardele de evaluare, cadrul prudenTial, managementul riscului si monitorizarea în sectorul financiar si sa evalueze funcTionarea pieTelor, inclusiv rolul agenTiilor de credit. Consiliul European saluta masurile semnificative adoptate în direcTia îmbunataTirii regimului comunitar pentru stabilitate financiara si încurajeaza ferm o monitorizare corespunzatoare a acestora. Consiliul European va reveni asupra acestor aspecte în cadrul reuniunii sale din primavara anului 2008, în baza unui raport intermediar de activitate.
49. În domeniul politicii sociale si de ocupare a forTei de munca, Consiliul European susTine acordul privind principiile comune ale flexicuritaTii obTinut de Consiliu în cadrul reuniunii din 5-6 decembrie 2007 si invita statele membre sa Tina întru totul seama de acestea la elaborarea si la punerea în aplicare a politicilor naTionale de flexicuritate. Consiliul European saluta analiza comuna a pieTelor muncii efectuata de partenerii sociali europeni si subliniaza rolul important al acestora în modelarea, punerea în aplicare si monitorizarea politicilor de flexicuritate. De asemenea, Consiliul saluta consultarile aflate în curs privind analiza realitaTii sociale, care deschid calea spre o agenda sociala reînnoita si moderna pentru Europa. Abordarea muncii bazata pe ciclul de viaTa ar trebui impulsionata prin stimularea îmbatranirii active si modernizarea sistemelor de pensii, pentru a asigura o dezvoltare financiara, economica si sociala durabila, printr-o aplicare mai activa a Pactului pentru tineret si a Pactului pentru egalitatea de gen, inclusiv printr-o monitorizare si o integrare eficienta a acestora, cat si prin exploatarea posibilitaTilor oferite de AlianTa europeana pentru familii. Consiliul European saluta evoluTiile recente în ceea ce priveste dialogul structurat si participarea tinerilor la procesul decizional la nivel european.
50. Politicile active de incluziune ar trebui sa combine integrarea pe piaTa muncii cu mobilitatea forTei de munca, cu motivaTii pentru cautarea activa a unui loc de munca, cu un sprijin corespunzator în completarea veniturilor si cu servicii sociale accesibile si eficace. Consiliul European îsi reafirma angajamentul referitor la rolul agendei privind munca decenta ca instrument global de promovare a ocuparii forTei de munca, a unor standarde de munca mai ridicate si de stimulare a dezvoltarii. Consiliul European saluta rezultatele Anului european al egalitaTii de sanse pentru toTi si invita statele membre sa intensifice eforturile de prevenire si combatere a discriminarii, atat pe piaTa muncii, cat si în afara acesteia. În aceasta privinTa, Consiliul European, constient de situaTia speciala a romilor din Uniune invita statele membre si Uniunea sa faca recurs la toate mijloacele de accelerare a incluziunii acestora. În acest scop, Consiliul European invita Comisia sa analizeze politicile si instrumentele existente si sa informeze Consiliul în privinTa progreselor realizate înainte de sfarsitul lunii iunie 2008.
51. În privinTa energiei si a schimbarilor climatice, Consiliul European reitereaza importanTa punerii în aplicare, conform concluziilor sale din martie 2007, a tuturor aspectelor referitoare la planul de acTiune global pentru perioada 2007 -2009, adoptat primavara trecuta, pentru a avansa pe calea realizarii celor trei obiective ale Politicii energetice pentru Europa: securitatea aprovizionarii, competitivitatea si schimbarile climatice.
52. În acest sens:
– ia nota de comunicarea Comisiei intitulata „Un plan strategic în domeniul tehnologiei energetice” (Planul SET), precum si documentul de strategie privind tehnologiile energetice; ar trebui sa se faca eforturi pentru crearea cadrului care sa faciliteze accelerarea schimbarilor tehnologice, inclusiv prin planificarea strategica, o punere în aplicare mai eficienta, sporirea resurselor si printr-o abordare consolidata a cooperarii internaTionale pentru inovaTii în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon.
– ia nota de progresele înregistrate în cadrul discuTiilor pe marginea celui de-al treilea pachet pentru piaTa interna de gaz si electricitate, care trebuie concretizat rapid pentru a putea obTine un acord în timp util pe parcursul anului 2008;
– referitor la instrumentele privind energiile regenerabile si schimbarile climatice, Consiliul European asteapta cu interes al doilea set de propuneri legislative din partea Comisiei, programat pentru ianuarie 2008 si subliniaza importanTa obTinerii rapide a unui acord în privinTa propunerilor respective.
53. Consiliul European subliniaza necesitatea asigurarii coerenTei politicilor UE, inclusiv prin promovarea unui sistem durabil de transport, conform concluziilor din iunie 2007.
54. ConferinTa parTilor la ConvenTia-cadru a ONU privind schimbarile climatice de la Bali trebuie sa raspunda nevoii urgente de acTiune la nivel internaTional, astfel cum a fost identificata în cel de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbarile climatice si sa decida lansarea negocierilor care sa conduca, pana în 2009, la un acord internaTional global si eficace pentru perioada de dupa 2012. În acest sens, Consiliul European reaminteste concluziile Consiliului din 30 octombrie 2007 care cuprind o prezentare detaliata a obiectivelor si a altor elemente în privinTa carora Uniunea are convingerea ca ar trebui incluse în viitorul acord si care ar trebui sa reprezinte un punct de referinTa în procesul de negociere.
55. De asemenea, Consiliul European reaminteste concluziile Consiliului din 19-20 noiembrie privind AlianTa mondiala împotriva schimbarilor climatice dintre UE si Tarile în curs de dezvoltare care va reprezenta o platforma de dialog si cooperare în domeniul adaptarii la schimbarile climatice, al promovarii reducerii riscurilor de catastrofe si al integrarii schimbarilor climatice în eforturile de reducere a saraciei în Tarile cele mai vulnerabile.
56. Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Consiliul European saluta primul raport intermediar de activitate privind Strategia de dezvoltare durabila reînnoita a Uniunii Europene. Consiliul este de acord ca obiectivele si prioritaTile exprimate în cadrul celor sapte provocari cheie identificate de strategie raman în totalitate valabile, fiind astfel necesar ca punerea în aplicare efectiva la toate nivelurile sa fie principalul obiectiv. De asemenea, trebuie sa se creeze o legatura mai stransa între strategia reînnoita a Uniunii Europene si strategiile naTionale de dezvoltare durabila. Structura de conducere si instrumentele Strategiei de dezvoltare durabila trebuie utilizate la maxim si consolidate, în special în privinTa monitorizarii progreselor înregistrate si a schimbului de bune practici. Politica integrata a Uniunii Europene în domeniul schimbarilor climatice si al energiei si o abordare integrata privind gestiunea durabila a resurselor naturale, protejarea biodiversitaTii si a serviciilor ecosistemelor, producTia si consumul durabile se numara printre elementele decisive în realizarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare durabila, precum si ale Strategiei de la Lisabona. Uniunea Europeana trebuie sa-si continue eforturile în vederea trecerii la un sistem de transport mai durabil si la mijloace de transport mai ecologice. Comisia este invitata sa prezinte, împreuna cu viitorul raport intermediar de activitate, din iunie 2009, privind Strategia de dezvoltare durabila, o foaie de parcurs care sa sublinieze acTiunile prioritare ramase care trebuie puse în aplicare.
57. Consiliul European saluta concluziile Consiliului privind deficitul de apa si seceta si invita Comisia sa prezinte un raport în 2008 si, pe baza acestuia, sa revizuiasca si sa continue dezvoltarea acestei strategii UE aflate în formare pana în anul 2012, luand în considerare dimensiunea internaTionala. De asemenea, recunoaste nevoia de a consolida legatura dintre mediul de afaceri si biodiversitate la nivel european si saluta iniTiativa Uniunii Europene privind mediul de afaceri si biodiversitatea si angajamentul Comisiei de a oferi sprijinul tehnic necesar.
58. Consiliul European saluta comunicarea Comisiei privind politica maritima integrata pentru Uniunea Europeana si planul de acTiune propus care prezinta primii pasi concreTi catre elaborarea unei abordari integrate a afacerilor maritime. Participarea larga la consultarile publice anterioare si dezbaterea globala din cadrul ConferinTei Ministeriale de la Lisabona reflecta interesul aratat de parTile în cauza faTa de elaborarea unei astfel de politici. Viitoarea politica maritima integrata ar trebui sa asigure un grad înalt de sinergie si coerenTa între politicile sectoriale, sa aduca valoare adaugata si sa respecte în totalitate principiul subsidiaritaTii. În plus, politica maritima ar trebui elaborata ca un instrument care sa abordeze provocarile cu care se confrunta Europa în ceea ce priveste dezvoltarea durabila si competitivitatea. Aceasta ar trebui sa Tina seama în special de condiTiile specifice din fiecare stat membru si din anumite regiuni maritime, care ar trebui sa faca obiectul unei cooperari mai stranse, cum ar fi insulele, arhipelagurile si regiunile ultraperiferice, dar si de dimensiunea internaTionala. Consiliul European saluta concluziile asociate Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin, ca pilon de mediu al acestei politici. Consiliul European invita Comisia sa prezinte iniTiative si propuneri incluse în planul de acTiune si invita presedinTiile viitoare sa faca eforturi pentru instituirea unei politici maritime integrate pentru Uniune. Comisia este invitata sa prezinte Consiliului European un raport privind progresele realizate la sfarsitul anului 2009.
59. Fara a aduce atingere politicii maritime integrate, Consiliul European invita Comisia sa prezinte o strategie UE în privinTa regiunii Marii Baltice pana cel tarziu în iunie 2009. Aceasta strategie ar trebui, inter alia, sa contribuie la abordarea provocarilor ecologice urgente legate de Marea Baltica. Cadrul dimensiunii nordice asigura fundamentul aspectelor externe ale cooperarii în regiunea Marii Baltice.
60. Consiliul European saluta raportul Comisiei privind Strategia referitoare la regiunile ultraperiferice din 2004, care prezinta rezultatele pozitive ale acesteia si oportunitaTile de acTiuni comunitare viitoare în aceste regiuni. Consiliul European asteapta cu interes concluziile consultarilor publice lansate si invita Comisia sa prezinte propuneri pertinente pana în octombrie 2008.
61. Consiliul European saluta cel de-al patrulea raport privind coeziunea si subliniaza importanTa dezbaterii legate de viitorul acestei politici fundamentale, dezbatere demarata în cadrul Forumului privind coeziunea din luna septembrie si continuata cu ocazia reuniunii ministeriale informale privind politica regionala din luna noiembrie.
RELATII EXTERNE
62. Consiliul European subliniaza importanTa consolidarii relaTiilor dintre Uniunea Europeana si partenerii sai într-o lume aflata într-un proces rapid de globalizare. Reuniunile la nivel înalt desfasurate pe parcursul semestrului în curs cu Brazilia, Rusia, Ucraina, China, India, ASEAN si Africa au contribuit la consolidarea relaTiilor UE cu acesti parteneri si a poziTiilor comune în confruntarea cu provocarile mondiale.
63. Reuniunea la nivel înalt cu Brazilia din luna iulie a lansat un parteneriat strategic menit sa intensifice relaTiile bilaterale si sa îmbunataTeasca dialogul politic pe marginea chestiunilor regionale si internaTionale, precum si cooperarea într-o gama larga de domenii de interes comun.
64. Consiliul European saluta cea de-a doua reuniune la nivel înalt UE-Africa desfasurata la 8-9 decembrie la Lisabona. Reuniunea la nivel înalt si-a exprimat hotararea de a trece la un nivel superior în relaTiile dintre cele doua parTi. În acest scop, s-a adoptat Strategia comuna Africa-UE, precum si un plan de acTiune menit sa asigure realizarea concreta a noilor ambiTii politice si de dezvoltare. Reuniunea la nivel înalt a convenit asupra crearii a opt Parteneriate: pentru pace si securitate, pentru guvernare democratica si drepturile omului, pentru comerT si integrare regionala, pentru obiectivele de dezvoltare ale mileniului, pentru energie, pentru schimbari climatice, pentru migraTie, mobilitate si ocuparea forTei de munca si pentru stiinTa, societatea informaTionala si spaTiu. Aceste parteneriate vor permite o abordare comuna a chestiunilor de interes reciproc, inclusiv a celor cu caracter internaTional si va oferi Uniunii Europene posibilitatea de a aduce o contribuTie mai semnificativa la dezvoltarea Africii. Consiliul European recunoaste faptul ca, pentru a obTine rezultate concrete si tangibile în cursul urmatorilor trei ani, vor fi necesare eforturi suplimentare si conjugate din partea actorilor competenTi.
65. Referitor la Kosovo, Consiliul European a luat nota de încheierea procesului Troicii din 10 decembrie si de raportul final înaintat de Grupul de Contact Secretarul General al OrganizaTiei NaTiunilor Unite. De asemenea, si-a exprimat recunostinTa faTa de Troica pentru exploatarea în mod neobosit a tuturor opTiunilor de ajungere la o înTelegere, prin negocieri, privind statutul Kosovo. A mulTumit în special ambasadorului Wolfgang Ischinger, reprezentantul UE în cadrul Troicii, pentru eforturile depuse.
66. Consiliul European a subliniat ca procesul de negociere, facilitat de Troica, dintre parTile implicate în statutul viitor al Kosovo s-a încheiat. În acest context, regreta profund faptul ca cele doua parTi nu au reusit sa ajunga la o înTelegere reciproc acceptabila, în ciuda eforturilor substanTiale ale Troicii, întreprinse cu buna credinTa si sprijinite pe deplin de statele membre ale UE.
67. Consiliul European a salutat faptul ca ambele parTi si-au exprimat în mod repetat angajamentul, în timpul procesului Troicii, de a se abTine de la orice activitate sau declaraTie care ar putea ameninTa securitatea si de a evita violenTa. Acest angajament în favoarea pacii, care este important si pentru stabilitatea regionala, trebuie menTinut.
68. Consiliul European împartaseste opinia Secretarului General al ONU, potrivit careia status quo-ul din Kosovo nu este viabil, subliniind astfel necesitatea de a evolua spre o înTelegere, esenTiala pentru stabilitatea regionala. O astfel de înTelegere ar trebuie sa asigure Kosovo un caracter democratic, multietnic, în conformitate cu statul de drept si cu protejarea minoritaTilor si a patrimoniului cultural si religios.
69. Consiliul European si-a afirmat convingerea ca rezolvarea problemei nesoluTionate a statutului provinciei Kosovo constituie un caz sui generis, care nu stabileste niciun precedent.
70. Consiliul European a luat nota de faptul ca aceasta chestiune va fi abordata de Consiliul de Securitate al OrganizaTiei NaTiunilor Unite în decembrie. Consiliul European a subliniat ca UE este gata sa joace un rol de prim plan în consolidarea stabilitaTii din regiune si în punerea în practica a înTelegerii care va defini statutul viitor al Kosovo. A afirmat disponibilitatea UE de a sprijini Kosovo pe calea unei stabilitaTi durabile, inclusiv printr-o misiune PESA si o contribuTie la înfiinTarea unui birou civil internaTional, ca parte a prezenTelor internaTionale. Consiliului Afaceri Generale si RelaTii Externe este invitat sa stabileasca detaliile misiunii si data lansarii acesteia. Se solicita ca Secretarul General/Înaltul Reprezentant sa pregateasca misiunea, în cooperare cu autoritaTile competente din Kosovo si cu OrganizaTia NaTiunilor Unite. UE va fi de asemenea gata sa sprijine dezvoltarea economica si politica printr-o perspectiva europeana clara, în conformitate cu perspectiva europeana pentru regiune.
71. Consiliul European a reafirmat ca viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul Uniunii Europene. si-a exprimat opinia ca o Serbie stabila si prospera, pe deplin integrata în familia naTiunilor europene, este importanta pentru stabilitatea regiunii. Din acest de punct de vedere, a încurajat Serbia în sensul întrunirii condiTiilor necesare pentru a permite semnarea Acordului de stabilizare si asociere într-un timp cat mai scurt si, din perspectiva capacitaTii instituTionale considerabile de care dispune Serbia si, reamintind concluziile din decembrie 2006, si-a reiterat convingerea ca progresul înspre UE, inclusiv dobandirea statutului de Tara candidata, poate fi accelerat.
72. Consiliul European reafirma rolul politicii europene de vecinatate (PEV) ca prioritate cheie în acTiunea externa a Uniunii Europene. Consiliul European, reamintind concluziile sale din iunie 2007 si Tinand seama de caracterul PEV de cadru unic si coerent de politici care respecta principiul diferenTierii, saluta progresele înregistrate. Consiliul European saluta comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007, precum si rezultatele ConferinTei PEV din 3 septembrie 2007 si invita PresedinTiile urmatoare sa continue aceste lucrari, pentru a dezvolta atat dimensiunea estica cat si dimensiunea sudica, la nivel bilateral precum si multilateral, pe baza comunicarilor si propunerilor relevante ale Comisiei.
73. Consiliul European accentueaza importanTa strategica a relaTiei Uniunii Europene cu Tarile mediteraneene si saluta progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea dialogului politic si pe teme de securitate, la crearea unei zone de prosperitate comuna si la punerea în aplicare a parteneriatului social, cultural si uman în conformitate cu concluziile reuniunilor ministeriale de afaceri externe, cat si la alte domenii importante cum ar fi migraTia. Consiliul European saluta integrarea Albaniei si a Mauritaniei în Procesul de la Barcelona.
74. Consiliul European saluta perspectivele de încheiere a unui Acord-cadru cu Libia, în conformitate cu concluziile Consiliului din octombrie 2007, care ar trebui sa marcheze un moment decisiv în trecerea la un nou stadiu al relaTiilor UE cu aceasta Tara mediteraneeana, inclusiv în ceea ce priveste problema migraTiei.
75. Consiliul European sprijina progresele realizate cu ocazia primei reuniuni a Consiliului Economic Transatlantic din 9 noiembrie 2007 si asteapta cu interes consecinTele concrete ale acestora în perioada premergatoare urmatoarei reuniuni la nivel înalt UE-SUA.
76. Consiliul European saluta dezbaterea desfasurata si concluziile adoptate în cadrul Consiliului Afaceri Generale si RelaTii Externe din luna noiembrie privind reacTia UE în situaTii de fragilitate, care evidenTiaza importanTa guvernarii democratice, a statului de drept, a respectarii drepturilor omului si a libertaTilor fundamentale, precum si a luptei împotriva saraciei, Tinand seama de necesitatea de prevenire si abordare a situaTiilor de fragilitate si de elaborare a unor instrumente menite sa asigure o reacTie mai rapida si mai flexibila în scopul de a avansa în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) în Tarile cele mai vulnerabile.
77. Consiliul European invita Comisia sa întocmeasca pana în aprilie 2008 un raport privind progresele înregistrate în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului si posibilitaTile de acTiune ale UE pentru accelerarea acestor progrese. Acesta va analiza raportul în cadrul reuniunii din iunie 2008.
78. Consiliul European saluta calduros adoptarea Consensului european privind ajutorul umanitar, care va fi semnat la 18 decembrie de catre Consiliu, Comisie si Parlamentul European si care va fi urmat de o foaie de parcurs pentru acTiune. Acest Consens european privind ajutorul umanitar va constitui un punct de referinTa pentru politica UE privind ajutorul umanitar, pe baza principiului imparTialitaTii, neutralitaTii, umanismului si independenTei.
79. Consiliul European este în continuare extrem de îngrijorat în ceea ce priveste situaTia din Burma/Myanmar. Acesta reitereaza rolul important pe care îl deTin în continuare ASEAN, India si China si saluta recentele declaraTii comune cu acestea în sprijinul activitaTii desfasurate în prezent de catre Trimisul Special al ONU, dl Ibrahim Gambari si Raportorul special pentru drepturile omului, dl Sergio Pinheiro . Numirea dlui Piero Fassino în funcTia de Trimis Special în Burma/Myanmar în sprijinul misiunii de bune oficii a ONU subliniaza importanTa pe care UE o acorda îmbunataTirii situaTiei din Burma/Myanmar si procesului ONU.
80. În conformitate cu concluziile Consiliului Afaceri Generale si RelaTii Externe din 15 octombrie, Consiliul European reafirma faptul ca UE este gata sa revizuiasca, sa modifice sau sa consolideze masurile restrictive împotriva guvernului din Burma/Myanmar, Tinand seama de evoluTia situaTiei la faTa locului.
81. UE este hotarata sa sprijine poporul din Burma/Myanmar pe calea democraTiei, a securitaTii si a prosperitaTii.
82. Consiliul European îsi reafirma îngrijorarea profunda cu privire la programul nuclear al Iranului si subliniaza ca achiziTionarea de catre Iran a unei capacitaTi nucleare militare nu poate fi acceptata. În acest sens, Consiliul European ia nota cu regret de faptul ca Iran nu si-a respectat obligaTiile internaTionale, astfel cum au fost reiterate de RezoluTiile Consiliului de Securitate al ONU 1696, 1737 si 1747, de a suspenda toate activitaTile de îmbogaTire si de reprocesare pentru a reda comunitaTii internaTionale încrederea în natura pasnica a programului sau.
83. De asemenea, Consiliul European regreta ca nici Înaltul Reprezentant al UE, dl Javier Solana, în urma discuTiilor purtate de acesta cu negociatorul iranian pe probleme nucleare, nici directorul general al IAEA, dl Mohamed El Baradei, nu au putut raporta un rezultat pozitiv, în special în ceea ce priveste îndeplinirea de catre Iran a cerinTelor Consiliului de Securitate al ONU.
84. Consiliul European îndeamna Iranul sa ofere raspunsuri complete, clare si credibile IAEA, sa soluTioneze toate chestiunile referitoare la activitaTile sale nucleare, sa ratifice si sa puna în aplicare protocolul adiTional precum si toate dispoziTiile Acordului de garanTii generalizate, inclusiv pe cele ale acordurilor subsidiare ale acestuia. De asemenea, Consiliul European subliniaza ca efectuarea acestor acTiuni si luarea masurilor de transparenTa, astfel cum au fost solicitate de IAEA, ar constitui un pas important în castigarea încrederii comunitaTii internaTionale cu privire la programul nuclear iranian.
85. Consiliul European îsi reafirma sprijinul deplin si neechivoc faTa de eforturile pentru negocierea unei soluTii pe termen lung privind problema nucleara iraniana si subliniaza ca propunerile prezentate de Înaltul Reprezentant la 6 iunie 2006 ar asigura Iranului toate mijloacele necesare pentru a dezvolta o industrie energetica nucleara civila, raspunzand si preocuparilor comunitaTii internaTionale.
86. Consiliul European îsi reafirma sprijinul deplin pentru acTiunile din cadrul Consiliului de Securitate al ONU de adoptare a unor masuri suplimentare în conformitate cu articolul 41, capitolul VII al Cartei ONU reamintind ca, în urma concluziilor Consiliului Afaceri Generale si RelaTii Externe privind Iranul din 15 octombrie, se iau în considerare posibile masuri suplimentare de sprijinire a procesului ONU si a obiectivelor comune ale comunitaTii internaTionale. În lumina deciziilor viitoare ale Consiliului de Securitate al ONU, urmatorul Consiliu Afaceri Generale si RelaTii Externe va decide acTiunile pe care le va întreprinde Uniunea Europeana.
87. Consiliul European îsi exprima sprijinul deplin pentru negocierile dintre palestinieni si israelieni, lansate la ConferinTa de la Annapolis si continuate la ConferinTa donatorilor de la Paris.
88. Consiliul European este profund preocupat de situaTia din Liban. Acesta considera ca amanarea alegerii presedintelui republicii reprezinta un real pericol. Consiliul European se alatura Secretarul OrganizaTiei NaTiunilor Unite în încercarea de a convinge toate parTile implicate sa depuna eforturi de respectare a procesului constituTional libanez.
89. UE este extrem de preocupata de amplificarea operaTiunilor militare din estul Congoului si suferinTele provocate de acestea în randul populaTiei civile. Consiliul European face apel pentru încetarea imediata a ostilitaTilor si reaminteste tuturor parTilor ca nu exista o soluTie militara la aceasta problema. Consiliul European îsi reitereaza încrederea ca MONUC îsi va îndeplini pe deplin rolul pe teren în vederea stabilizarii cat mai rapide a regiunii.
90. Strategia Europeana de Securitate, adoptata în anul 2003, s-a dovedit extrem de utila. Aceasta îi ofera Uniunii cadrul relevant pentru politica sa externa. Tinand seama de toate evoluTiile survenite între timp, în special de experienTele acumulate în cadrul misiunilor PESA, Consiliul European invita SG/ÎR, sa analizeze punerea în aplicare a strategiei, în deplina colaborare cu Comisia si în stransa cooperare cu statele membre, în vederea propunerii unor elemente privind îmbunataTirea punerii în aplicare si, daca este cazul, a unor elemente care sa o completeze pe aceasta, în vederea adoptarii de catre Consiliul European în decembrie 2008.
DECLARATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND GLOBALIZAREA
Globalizarea capata un rol din ce în ce mai important în vieTile noastre, prin stimularea unui mediu propice pentru circulaTia persoanelor, a bunurilor, a serviciilor si a ideilor si prin deschiderea de noi oportunitaTi, atat pentru cetaTeni cat si pentru întreprinderi. Intensificarea fluxurilor comerciale si cresterea economica au contribuit la cresterea prosperitaTii, transformand stilul de viaTa al cetaTenilor Europei si ajutand milioane de oameni din lumea întreaga sa depaseasca saracia. Cu toate acestea, globalizarea ne expune în acelasi timp unor noi provocari în plan economic, social, ecologic, energetic precum si în ceea ce priveste securitatea.
Scopul nostru este sa modelam procesul de globalizare în interesul tuturor cetaTenilor nosti, pe baza valorilor si principiilor comune. În acest scop, Uniunea, chiar în forma sa largita, nu poate acTiona pe cont propriu. Trebuie sa ne angajam partenerii internaTionali într-o cooperare strategica si sa depunem eforturi conjugate în cadrul unor organizaTii multilaterale mai puternice. Tratatul de la Lisabona, prin crearea unui cadru instituTional reformat si durabil, ne sporeste capacitatea de a ne îndeplini responsabilitaTile, respectand în acelasi timp principiile fundamentale consfinTite prin declaraTia de la Berlin. Acesta va spori coerenTa acTiunii noastre externe.
Politicile interne si externe ale Uniunii trebuie corelate astfel încat sa faca faTa oportunitaTilor si provocarilor pe care le presupune globalizarea. Trebuie sa realizam obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru crestere economica si ocuparea forTei de munca si sa consolidam cele patru libertaTi fundamentale în cadrul pieTei interne, garantand în acelasi timp o dimensiune sociala solida si respectul pentru mediul înconjurator. Astfel, competitivitatea statelor membre într-o lume globalizata, precum si capacitatea colectiva a Uniunii de a-si urmari interesele si valorile pe plan mondial vor creste deopotriva. Continuarea reformelor la nivel naTional si comunitar ramane un factor cheie pentru succesul economic pe termen lung. InvestiTiile în cercetare, inovaTie si educaTie ar trebui consolidate, constituind un factor determinant central în cresterea economica si ocuparea forTei de munca, pentru a garanta faptul ca oportunitaTile globalizarii vor aduce beneficii tuturor.
În cadrul Consiliului European din primavara anului 2007, UE a convenit asupra unor angajamente foarte ambiTioase privind schimbarile climatice si energia. Ne vom îndeplini promisiunile si vom prelua iniTiativa la nivel mondial în aceste domenii. Cu toate acestea, suntem constienTi de faptul ca, în lipsa unor parteneri importanTi care sa ni se alature în abordarea provocarilor legate de schimbarile climatice, eforturile noastre nu vor da rezultatele scontate. Uniunea insista asupra necesitaTii unui acord internaTional pentru perioada de dupa 2012 care sa implice, în special, SUA, Rusia, China, India si Brazilia, care sa fie încheiat cel tarziu în anul 2009. Vom promova proiectele comune de cercetare si cooperarea tehnica prin relaTiile noastre bilaterale. De asemenea, vom cauta metode de intensificare a asistenTei pentru dezvoltare în materie de mediu si vom face eforturi de a spori implicarea instituTiilor financiare internaTionale în aceste probleme.
Politicile macroeconomice coerente si pieTele financiare stabile sunt de o importanTa vitala pentru o crestere economica susTinuta. Moneda euro joaca deja un rol determinant în stabilitatea si cresterea economiei mondiale. UE este una din pieTele financiare cele mai importante la nivel mondial, beneficiind de avantajele unei pieTe unice a serviciilor financiare si ale unui cadru de control solid. Trebuie continuate lucrarile atat în cadrul UE, cat si al forurilor internaTionale competente, pentru a îmbunataTi cadrul prudenTial si transparenTa pieTelor financiare.
Uniunea a promovat întotdeauna comerTul liber si deschiderea ca modalitate de stimulare a cresterii economice, a ocuparii forTei de munca si a dezvoltarii proprii, precum si a dezvoltarii partenerilor sai comerciali si intenTioneaza sa continue sa aiba iniTiativa în acest domeniu. Vom continua sa depunem eforturi pentru a obTine un acord global si echilibrat în cadrul Agendei de Dezvoltare de la Doha, însoTit de acorduri bilaterale. Dialogul cu parteneri comerciali cheie, precum cel desfasurat în contextul Consiliului Economic Transatlantic, au început sa contribuie la depasirea barierelor netarifare din calea comerTului si a investiTiilor. Uniunea Europeana va acTiona în sensul deschiderii progresive a pieTelor, ceea ce ar trebui sa aduca beneficii reciproce. În acest scop, partenerii nostri trebuie sa faca dovada de deschidere, pe baza unor reguli convenite la nivel internaTional, în special în ceea ce priveste concurenTa loiala si protecTia drepturilor de proprietate intelectuala. Avand în vedere aceste aspecte, Uniunea Europeana este gata sa acorde asistenTa partenerilor sai comerciali si de investiTii pentru promovarea unor standarde internaTionale si, în special, pentru a sprijini crearea de capacitaTi în Tarile aflate în curs de dezvoltare.
Vom continua sa conlucram cu partenerii nostri la elaborarea unor strategii de dezvoltare coerente si solide. Uniunea Europeana si statele sale membre se afla pe o poziTie detasata de lider mondial în ceea ce priveste acordarea de asistenTa publica pentru dezvoltare si de ajutor umanitar. Ne vom respecta angajamentele în cadrul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului si asteptam acelasi lucru de la ceilalTi factori implicaTi. Promovarea muncii decente si rezolvarea problemei bolilor transmisibile si a altor probleme de sanatate mondiale raman deosebit de importante. Reamintim faptul ca respectarea democraTiei si a drepturilor omului, inclusiv a egalitaTii de gen, este fundamentala pentru realizarea unei dezvoltari durabile.
Uniunea Europeana trebuie sa fie pregatita sa-si asume responsabilitatea pentru securitatea si stabilitatea globala. Utilizarea eficienta a instrumentelor si dezvoltarea capacitaTilor politicii externe si de securitate comune si a politicii europene de securitate si aparare va permite Uniunii sa joace un rol mai important în construirea unei lumi mai sigure. Uniunea este angajata sa-si aduca contribuTia pentru susTinerea multilateralismului eficace si organizaTiilor internaTionale puternice. Abordarea provocarilor din domeniul securitaTii, cum ar fi terorismul, criminalitatea organizata si statele fragile va beneficia de promovarea continua si principiala a statului de drept. În acelasi timp, vom continua programul intern comun pentru libertate, securitate si justiTie, raspunzand asteptarilor cetaTenilor nostri de a proteja securitatea si drepturile acestora.
În epoca globalizarii, migraTia este o provocare globala în esenTa dar regionala prin impact. Continuam sa elaboram politici europene cuprinzatoare în domeniul migraTiei pentru a promova integrarea, pentru a gestiona migraTia legala si pentru a combate imigraTia ilegala. Astfel, vom putea sa facem faTa provocarilor si sa beneficiem de rezultatele unei migraTii mai bine gestionate pentru Uniunea Europeana si pentru Tarile terTe.
Uniunea Europeana este cea mai mare piaTa din lume si un actor important pe plan internaTional pentru promovarea pacii si prosperitaTii. Suntem decisi sa continuam pe aceasta cale în beneficiul cetaTenilor nostri si al oamenilor de pretutindeni. Împreuna, ne vom asigura ca globalizarea sa devina o sursa de oportunitaTi si nu o ameninTare. În acest sens, vom continua sa construim o Uniune mai puternica pentru o lume mai buna.